Dependenta de droguri este un subiect in jurul caruia
s-au format nenumarate idei preconcepute, care ii impiedica de multe ori
pe bolnavi sa ceara ajutor specializat. Un prim pas spre vindecare este
informarea corecta si inlaturarea miturilor despre droguri.
Ce este dependenta de droguri?
Dependenta de droguri este
o boala cronica a creierului, care cauzeaza un comportament compulsiv de a cauta si a folosi substantele respective. Desi prima utilizare a drogurilor este
o alegere a fiecaruia, spunem ca dependenta este o boala pentru ca
apar modificari in structura creierului care
influenteaza capacitatea de decizie a persoanei in cauza. Din aceste
motive, dependenta de droguri trebuie tratata ca orice alta boala, cu
medicatie si ajutor specializat. Dar nu numai atat: compasiunea si intelegerea celor din jur fata de
aceasta problema pot face o diferenta enorma in capacitatea
dependentului de a-si reveni. Pentru ca acest lucru sa se intample,
trebuie inlaturate prejudecatile si ideile gresite formate in jurul
acestui subiect tabu.
Te-ai gandit vreodata ca o persoana dependenta de droguri ar putea fi
caracterizata prin cuvinte precum "curajos" sau "puternic"? Multi oameni
trec peste problema aceasta si ajung sa fie valorosi in societate.
Acestea sunt persoane de la care toata lumea are de invatat.
Iata care sunt cele mai comune mituri despre abuzul de substante interzise.
1. Consumul de droguri este o actiune voluntara
Dupa cum am spus mai sus, in prima instanta, utilizarea drogului este o
alegere personala, in majoritatea cazurilor. In timp, fara ca persoana
sa isi dea seama, ceea ce parea a fi o activitate de recreere devine o
afectiune mentala.
Creierul sufera modificari chimice, toxice, care determina un comportament imposibil de controlat.
Studiile recente arata ca schimbarile la nivelul creierului sunt atat
un efect al consumului de droguri, cat si o cauza a acestuia. Inainte ca
drogurile sa intre in scena, exista deja diferente neurobiologice intre
cei care devin dependenti si cei care nu au aceasta problema. Problema
principala se localizeaza in acea parte a creierului care se ocupa de
autocontrol. Asadar, recuperarea nu este o simpla chestiune de vointa. Exista factori
care predispun individul la consumul de droguri, facandu-l mai
vulnerabil in fata acestei probleme. In vreme ce factorii genetici
influenteaza in proportie de 50% dependenta, mediul de trai al
individului si sfera sociala contribuie la agravarea problemei.
2. Dependentii de droguri sunt raufacatori si trebuie pedepsiti
Din primul mit rezulta acesta: persoanele care consuma droguri sunt
periculoase, imorale, lipsite de vointa sau nebune. Indiferent de sex,
varsta sau categoria sociala din care provine, un dependent de droguri
este etichetat si scos din schema societatii, fiind considerat un caz
pierdut. Ostilitatea fata de dependenti merge pana intr-acolo incat sunt
priviti invariabil ca raufacatori ce trebuie pedepsiti.
Este adevarat ca sunt multe cazuri in care consumul de droguri conduce
la actiuni reprobabile, precum mintitul, furatul si chiar violenta. Dar
acelasi lucru se intampla si in cazul altor boli mentale, precum
schizofrenia. O persoana care nu are control mental
trebuie tratata, nu pedepsita.
Dependenta de droguri presupune schimbari in structura moleculara si
celulara a creierului, modificand starea emotionala, memoria si chiar si
functiile motorii. Toate acestea au o influenta enorma asupra
comportamentului individului, iar substanta de care este dependent
devine unica lui motivatie.
3. Cei dependenti de medicamente sunt diferiti de cei care consuma substante interzise
Drogul este drog, fie ca este vorba de tigari, cafea, alcool,
medicamente sau substante interzise de lege. Desi consumul de
medicamente pe baza de reteta, precum calmantele, a atins proportii
ingrijoratoare in ultimii 10 ani, aceasta dependenta este privita cu
indulgenta. Stiai ca
medicamentele omoara anual mai multi oameni decat heroina si cocaina la un loc?
De unde vine aceasta acceptare a abuzului de medicamente? O explicatie
ar fi ca daca o substanta este prescrisa de un medic, este mai sigura
decat cea procurata ilegal. Fals. O persoana care consuma calmante
intr-o doza mai mare decat cea prescrisa sau pentru o afectiune pe care
nu o are,
sufera aceleasi modificari la nivelul creierului ca o persoana dependenta de droguri ilicite.
Aceasta problema este minimalizata atat de tineri, cat si de parinti. Un
studiu realizat in SUA arata ca in vreme ce un unul din patru
adolescenti a abuzat de medicamente pe baza de reteta, doar 16% dintre
parinti mentioneaza aceste medicamente atunci cand vorbesc cu copiii lor
despre dependenta de droguri. Si mai ingrijorator este ca 23% dintre
adolescentii intervievati pentru studiu spun ca parintii reactioneaza
mult mai putin violent cand copiii lor folosesc medicamente fara
recomandarea medicului, decat in cazul in care consuma droguri.
4. Dependentilor de droguri trebuie sa li se induca o stare de vinovatie
Desi cercetatorii si autoritatile in domeniu au confirmat faptul ca
dependenta de droguri este o boala psihica si trebuie tratata ca atare,
consumatorii de droguri sunt tratati in continuare ca oameni care nu se
mai pot integra in societate. Multe centre de tratament adopta o
varianta de terapie prin care pacientilor li se induce o stare de vina
fata de ceea ce au facut, crezandu-se astfel ca vor fi mai motivati sa
renunte la viciu.
Dimpotriva, spun cercetatorii. Se pare ca
o atitudine lipsita de intelegere fata de dependenta nu numai ca ii face pe consumatori sa nu solicite ajutor atunci cand e nevoie, dar
mareste si sansele recidivei.
Exista mitul, foarte raspandit si incurajat de societate, ca cei care
ajung dependenti de droguri trebuie sa sufere si nu ar trebui sa fie
tratati in conditii confortabile. Aceasta idee este daunatoare nu numai
pentru cei care sufera de dependenta, ci si pentru familiile lor.
5. Consumatorii de droguri pot combate dependenta in cateva saptamani, daca sunt cu adevarat motivati
Studiile arata ca
este nevoie de cel putin 90 de zile pentru dependentii care urmeaza tratamentul acasa si de
21 de zile pentru cei care stau la centrul de dezintoxicare.
Cu cat pacientii raman mai mult la centru, cu atat scad sansele sa se
reapuce de consumul de droguri. Astfel, o persoana care urmat un an
programul de dezintoxicare are sanse duble sa nu se mai atinga vreodata
de substantele respective. Totusi, succesul nu e garantat.
Revenirea la normal si lupta cu tentatia se pot intinde pe tot parcursul vietii unui dependent, in functie de cat de grava a fost situatia.
Daca ne straduim sa percepem dependenta de droguri ca boala psihica, vom
putea oferi mai multa intelegere celor care se confrunta cu aceasta
problema. Cu cat scade gradul de stigmatizare a dependentei, cu atat
cresc sansele ca bolnavii sa se recupereze si chiar sa se reintegreze in
societate.
sursa