Aţi mâncat-o toată vara fără să aveţi habar ce conţine în realitate. Ce se găseşte în ÎNGHEŢATA de la magazin

Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, rezultă dintr-un studiu făcut de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România). APC România a achiziţionat, în vederea realizării studiului privind calitatea îngheţatei industriale, 55 de sortimente de îngheţată, cu ingrediente şi arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială şi prezentarea unor sugestii de consum.

"Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 - 60 de grame", avertizează preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată industrială prin intermediul etichetei, s-a constat că la îngheţata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1 şi 3,2 la sută, la îngheţata de vanilie, cantitatea de vanilie din produsele analizate variază între 0,03 şi 0,14 la sută, la cea cu frişcă, cantitatea de frişcă este de 0,2 la sută, în îngheţata cu lapte, cantitatea de lapte este de 12, respectiv 15 la sută, la cea cu nuci, cantitatea efectivă este de 4 la sută, în cea cu alune - 3 la sută şi în cea cu cocos - 5,5 la sută.

În ceea ce priveşte nutrienţii conţinuţi de fiecare tip de îngheţată analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puţin o declaraţie nutriţională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
"Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimiliată de organism în urma consumării cantităţii de îngheţată din ambalajul respectiv. Totuşi, la un număr de 28 de sortimente de îngheţată, există, în tabelul aferent declaraţiei nutriţionale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj", se arată în studiu.

În privinţa principalilor nutrienţi, pe baza declaraţiei nutriţionale, s-a constat că îngheţatele analizate prezintă valori mari de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame din 100 grame produs), acizi graşi saturaţi (la unele ajung până la 19 grame din 100 grame produs, deşi American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi graşi saturaţi pe zi şi numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat), carbohidraţii (ating nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conţine 100 ml de băutură racoritoare pe bază de cola).

Cel de-al doilea criteriu analizat, care se referă la identificarea ingredientelor folosite la fabricare în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, specialiştii au constatat că la 67 la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, primul ingredient este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13 la sută dintre acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferenţa până la sută la sută în ceea ce priveşte primul ingredient, la celelalte sortimente de îngheţată, este reprezentată de apă (22 la sută), iar restul de 11 la sută îl reprezintă zahărul şi siropul de glucoză-fructoză.

De asemenea, la 60 la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, al doilea ingredient este zahăr, 13 la sută apă, iar diferenţa de 27 la sută este lapte degresat, uleiuri vegetale şi sirop de glucoză, iar la 25 la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr (24 la sută), lapte degresat, apă şi produse din zer (51 la sută).


Studiul privind calitatea îngheţatei industriale face parte din Campania naţională de informare şi educare: Hrana sănătoasă - o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră, prin intermediul căreia APC România îşi doreşte să informeze consumatorii despre importanţa unui stil de viaţă bazat pe alimente sănătoase, precum şi despre importanţa etichetei aflate pe produsele din magazine. Sursa:Mediafax 

Cum ar putea fi folosit tutunul în vindecarea cancerului

Un ingredient cheie folosit în chimioterapie, care se găseşte în mod natural într-o plantă ce creşte în Himalaya, poate fi obţinut cu ajutorul tutunului, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Standford din California, SUA, informează dailymail.co.uk.

Etoposidul este un medicament folosit în chimioterapie, în cazul cancerelor pulmonare, ovariene, testiculare, precum şi în limfom. Etoposidul nu poate fi obţinut fără un ingredient cheie, numit podofilotoxină, găsită în mod natural într-o plantă din Himalaya, Sinopodophyllum hexandrum, care însă creşte lent şi se găseşte destul de greu.
 
Cercetătorii americani au reuşit, cu ajutorul ingineriei genetice, să modifice planta de tutun - nicotiana benthamiana - pentru a crea un nou extract ce poate fi folosit pentru a obţine etoposidul.
Specialiştii s-au concentrat asupra a patru gene din planta de tutun, cunoscute ca fiind implicate în producţia de podofilotoxină, apoi au analizat datele plantei pentru a identifica gene similare. 

Ulterior au manipulat planta de tutun pentru a activa noi gene şi au identificat compuşii rezultaţi în ţesutul frunzelor. În total, autorii au identificat şase noi gene, care, combinate cu cele patru iniţiale, au produs un nou ingredient pentru etoposid, desmetil-epipodofilotoxină. Cercetătorii spun că noul ingredient cheie este mai eficient decât cel obţinut din planta Sinopodophyllum hexandrum.

Autorii studiului, publicat în revista Science, au pus la punct metoda prin care poate fi recreat acest ingredient cheie în tutun, în speranţa că vor putea aplica procedura şi în cazul altor plante şi a obţine apoi medicamente anticancer mai performante. Sursa : Mediafax

Evita stresul cu MarketingDirect - lista firme cu peste 700.000 de companii românești cu toate informatiile posibile, totul pentru afacerea ta de success !

Boala acestui secol se spune ca este stresul si ca sa evitam acest lucru, mai intai trebuie sa gasim solutii la locul nostrum de munca si ma refer la majoritatea prietenilor si cunostintelor mele care lucreaza in comert, sau in diferite  alte ramuri ale economiei noastre nationale care au nevoie sa-si simplifice munca dar cu un randament maxim organizat si pe termen lung.  Pentru acest lucru eu ma gandesc sa va impartasesc cateva informatii aflate in ultima saptamana despre MarketingDirect - lista firme cu peste 700.000 de companii românești  cu toate informatiile posibile pe care sa le ai la indemana si sa le folosesti in munca ta, de aceea cred ca este foarte simplu doar sa accesezi site-ul si sa-mi dai dreptate, pentru asta click pe Liste Firme !

            

Trebuie doar sa intri pe site si sa accesezi  Liste Firme, cu peste 700.000 de companii românești, cu toate informatiile posibile : Titulatura firmei, Cod fiscal CUI, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului, adresa sediului social, adresa de corespondență, date de contact: telefon, fax, website, e-mail, persoana de contact, codul CAEN, cifra de afaceri, numărul de angajați si tot ce e necesarsa va faceti o idée  si astfel obțineți noi clienți prin campanii de marketing și analiza datelor. Capturați leaduri prin telefon, sms și email pe care le centralizați cu ajutorul platformelor  profesionale existente,  trimiteți-le automat către persoana potrivită pentru follow-up. Doar asa puteți vedea care campanii aduc cele mai multe câștiguri pentru a ști în care campanii merită să investiți bugetul de marketing pe viitor, sa evitati stresul, sa aveti o munca organizata si un success maxim, ce ziceti, se merita ? Eu cred ca DA.

Si ca sa ne convingem cu totii trebuie sa vedem oferta MarketingDirect - lista firme cu peste 700.000 de companii românești  cu toate informatiile posibile, totul pentru afacerea ta de success  : servicii de call center, atât Inbound cât și Outbound, servicii de tip Customer care, servicii post-vanzare, servicii help desk, servicii informative/de furnizare informaţii, infoline, hotline, support, servicii de telemarketing, telesales, servicii de căutare de noi clienți, servicii de tip lead generation, marketing direct prin email, online marketing, web marketing, creare și gestionare baze date, căutări liste de contacte, verificare date/data matching, furnizare baze de date profilate pe tipuri de firmă, furnizare baze de date clienți, în funcție de vârstă, regiune, județ, profesie, câștig, hobby, tip de mașină, copii, etc.  Sper ca v-ati convins de utilitatea si eficienta ofertelor MarketingDirect - lista firme cu peste 700.000 de companii românești  cu toate informatiile posibile si sa le folositi cat mai repede, pentru a evita stresul, cu bani multi si sanatate maxima ! Succes tuturor !

„A expune copilul zilnic la critica inseamna a-l otravi incetul cu incetul”

In Romania, aproape 600.000 de copii au fost diagnosticati cu anxietate, conform unui studiu facut public de Organizatia „Salvati Copiii”. Specialistii asociaza situatia ingrijoratoare cu tendinta parintilor de a pune prea multa presiune pe copii si de a-i critica excesiv. Despre capcanele acestui mod de a face educatie, dar si despre alternative, ne-a vorbit Gaspar Gyorgy, psiholog clinician, psihoterapeut relational, presedintele Asociatiei Multiculturale de Psihologie si Psihoterapie.

 

Farmacia Ta: „Iar ai dat-o in bara!”, „De cate ori sa-ti spun acelasi lucru?”, „Ma faci de rusine!”etc. Multi parinti considera ca-i ajuta pe copii sa se corecteze cu genul acesta de replici.
Gaspar Gyorgy: Si se afla in eroare. In domeniul psihologiei relationale s-au facut numeroase studii longitudinale pentru a afla care sunt factorii care pot ucide o relatie, iar in topul acestora se afla: critica, dispretul, intrarea in defensive si blocajele in comunicare. In timp ce este criticat, creierul copilului care proceseaza emotional si cognitiv situatia, transmite mesaje de pericol catre alte sisteme de aparare si se produce hormonul de stres, numit cortizol. O cantitate prea mare de cortizol poate deveni toxica. A-l expune pe copil zilnic la critica inseamna a-l otravi incetul cu incetul. Asadar, iata si concluzia esentiala: critica este nociva.

Si cu valenta ei constructiva cum ramane?

Ideea de critica constructiva este doar un mit. Studiile ne arata ca aceasta nu aduce niciun beneficiu real atunci cand ne propunem schimbarea comportamentala. Atunci cand nu ne convine ceva, in loc sa criticam, adica sa folosim cuvinte negative despre personalitatea sau caracterul copilului, e mai constructiv sa formulam plangeri. Un exemplu de plangere este: „Sunt foarte furios/furioasa, deoarece nu te-ai tinut de promisiune, nu ai ajuns la timp, chiar daca mi-ai promis ca nu vei intarzia”. In timp ce critica este: „De ce esti atat de nepasator/nepasatoare? Urasc sa te astept mereu. Nu-ti pasa niciodata de mine si de nevoile mele”. Este evident ca o plangere accentueaza un comportament specific, in timp ce critica este o forma de blamare a copilului ca persoana. Atentie! Deseori, critica este mascata prin replici de genul: „Ce naiba este cu tine?”; „Esti defect/defecta”.

Cum le furnizam lectiile importante, fara a-i critica?

Sub nicio forma critica nu este o cale prin care copilul sa invete, cu atat mai putin daca ne referim la lectiile importante de viata. Pentru ca acestea sa fie cu adevarat intelese si stocate sub forma unor informatii de valoare la nivelul memoriei de lunga durata, trebuie sa luam in seama mai multe aspecte:

• Creierul uman ajunge la maturitate in jurul varstei de 24-25 de ani;
• Partea creierului responsabila cu planificarea si stabilirea obiectivelor de viata, cu anticiparea consecintelor, constientizarea complexa de sine si cu moralitate, se numeste cortex prefrontal si este subdezvoltata pana dupa varsta de 20 de ani. O prima dezvoltare semnificativa a cortexului prefrontal – numit si directorul executiv al creierului – se produce la inceputul perioadei de preadolescenta (8-9 ani). Ulterior, copilul are nevoie de repetitie si practica constanta pentru a putea sa se raporteze fata de marile valori ale vietii la fel ca un adult. Prin urmare, cel mai sanatos lucru este ca parintele sa-si asume rolul de surogat al cortexului prefrontal al copilului si, sistematic, sa-l ajute pe acesta sa proceseze informatiile relevante nu doar emotional, ci si cognitiv. Daca vrem sa ne asiguram ca prin strategia noastra facem o treaba buna, atunci regula este sa detinem aceste informatii de baza despre creierul copilului nostru, sa fim constienti de ce este realist si ce este prea mult, sa comunicam constant cu copilul despre ce simte si ce gandeste. Nu in ultimul rand, sa ne angajam in a fi un model atunci cand vine vorba de lucrurile valoroase pe care vrem sa i le transmitem copilului.

De ce se incapataneaza copiii sa nu asculte?

Aceasta este una dintre intrebarile preferate ale parintilor, iar raspunsul meu este urmatorul: Dumneavoastra cat de des il ascultati asa cum el are nevoie? Adesea, noi adultii suntem tentati sa uitam ca procesul de comunicare implica, inainte de toate, o ascultare activa din partea noastra si, abia ulterior, transmitere de informatii. In caz contrar, vorbim de doua procese paralele. Copiii comunica asa cum au vazut la noi, adultii. Cat este de intelept sa ne asteptam ca ei sa ne asculte, daca noi vorbim cu ei in timp ce mai facem zeci de alte lucruri in acelasi timp?

Explicati-ne atunci cum sa procedam.

Esenta unei comunicari eficiente este ca cei doi oameni implicati in dialog sa stabileasca cine este „emitatorul” (cel care are ceva de transmis) si cine este „receptorul” (cel care va decodifica mesajul transmis de emitator). Mai apoi urmeaza cele trei etape ale unui dialog constient. Prima etapa este „oglindirea” atunci cand receptorul ii comunica emitatorului ce a inteles din mesajul primit, iar emitatorul, prin feedback, transmite daca este ceea ce acesta a intentionat sa comunice: „Inteleg ca vrei sa iesim in parc mai devreme.” Etapa a doua este „validarea”, cand receptorul ii transmite emitatorului ca „mesajul are sens”, chiar daca nu reflecta punctul de vedere al receptorului. Important nu e sa ne luptam pentru propriul adevar, ci sa-i transmitem emitatorului ca, in lumea noastra interioara, am facut „loc” pentru punctul sau de vedere: „Ahhh, da, este in regula asa cum te-ai gandit tu”.

Iar ultima etapa este „empatia” – cand receptorul incearca sa ghiceasca emotiile asociate cu continutul mesajului transmis de emitator: „Pot sa-mi imaginez ca, deoarece nu ne-am grabit suficient de tare, acum simti furie, frustrare, iritare”. Iata o secventa dintr-un adevarat proces de comunicare. Iar acum, daca revenim la intebarea adresata, va intreb si eu: Noi adultii de ce ne incapatanam sa nu ascultam? Iar raspunsul este, de cele mai multe ori: Pentru ca nu am invatat sa comunicam, explica psihologul Natalia Talmacec.

Sintetizand, care sunt principalele trei sfaturi pe care le-ati avea pentru parintii care pun prea multa presiune pe copii?

• Sa descopere abordarea numita „parenting constient”.
• Sa participle la cat mai multe ateliere si conferinte de parenting.
• Sa se intrebe de unde au invatat sa foloseasca „presiunea psihologica” in cresterea si educatia copiilor.